Dor de Eminescu
1.Într-o lume relativă ce-a făcut și-a desfăcut
Eminescu-i remușcarea dorului de absolut
Dacă unul și cu unu nu mai vor să facă doi
Eminescu este chipul infinitului din noi.
2.Fără el oricare lucru și-ar urma cărarea sa
Fără el chiar steaua noastră dintre stele ar cădea
Pe pământul vechii Dacii când mai mare când mai mic
Dacă n-ar fi Eminescu viața nu ne-ar fi nimic.
3.El Moldovei îi e fiul și Munteniei nepot
L-a-nfiat întreg Ardealul, Eminescu-i peste tot
Într-o lume relativă mai avem un nume sfânt
Eminescu-i România tăinuită în cuvânt.
Em|
Ref.
Am|
Acorduri folosite
Citite din grila de mai sus. Apasă pe unul ca să-l vezi și să-l auzi.
Versurile și acordurile sunt reproduse întocmai din caietul cursului. Dacă un acord îți e necunoscut, îl găsești în biblioteca de acorduri.